Alexandru Buzalic: Pandemiile – un pattern psihosocial

„În cazul țărilor occidentale, pandemia din 2019 – 2020 a venit după o lungă perioadă de „optim epidemic”, astfel încât eforturile colective de reziliență au condus spre „uitarea” pandemiei de gripă spaniolă din 1918, au purificat memoria colectivă așternându-se calmul indiferenței, evenimentele repetându-se la scară mult mai restrânsă sau silențios, de multe ori ținând de infecțiile bolilor din țările tropicale sau musonice, față de care exista o distanțare afectivă, fiind percepute ca destinații „exotice”. La toate acestea se adaugă încrederea din ce în ce mai mare într-o lume tehnologizată care, prin „atotputernicia” omului și abilitatea de a construi „Turnuri Babel”, tinde să se substituie lui Dumnezeu.”

Pandemiile – un pattern psihosocial (I)

„Izolarea și carantinările din lumea tehnologizată de azi au un mare element de noutate: internetul. Suntem în plină configurare a coevoluției om – tehnologie. Față de evenimentele istorice din trecut, „izolarea” și „distanțarea fizică” nu au întrerupt comunicarea între oameni. Telefonia și comunicarea prin voce și imagine au permis dialogul intim, personalizat, cu cei mai apropiați. Televiziunile au fost un vector de transmisie emoțională și comportamentală dar și mijlocul prin care familii întregi, izolate „împreună” părinți-copii, au avut informații oficiale și divertisment. Cel mai mare impact l-a avut facebookul ca păstrare a unei comunicări sociale și transmitere a ideilor „celuilalt”…”

Pandemiile – un pattern psihosocial (II)

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Florin Ciucaș: Dictatura lui Bolojan

„Bolojan era condamnat să preia Județul fiindcă doar el poate să repare, într-un timp record și cu barda, ceea ce au stricat acolo o serie de nepricepuți, corupți și ticăloși, dintre care nu cei din urmă sunt chiar înaintașii săi liberali (liberali după carnetul de partid, căci nu aveau decât anvergura unor popi de țară).”

http://www.ebihoreanul.ro/stiri/dictatura-lui-bolojan-158131.html

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Ioan Mang: Candidatul Ilie Bolojan a confirmat, prin declarațiile date presei centrale, că are apucături de mic jupân de provincie

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Mihai Maci: Trebuie să scriem, fiecare, despre Trianonul nostru…

…Trebuie să ne înfruntăm spaimele, îndoielile, visele, credinţele şi naivităţile pentru a ne cunoaşte identitatea profundă. Istoria ne învaţă cine suntem, doar dacă suntem dispuşi ne privim în faţă pe noi înşine. Dacă preferăm să ne abandonăm oglinzilor cosmetizate, istoria nu va fi nimic altceva decât o mise-en-abîme ce ne va multiplica – steril – imaginea de operetă. În schimb dacă vom avea curajul de ne căuta identitatea, cu tenacitate şi fără tensiunea pasiunilor de moment, s-ar putea să avem şansa de-a ne descoperi un trecut uman; adică deopotrivă complex şi fragil – aşa ca vieţile fiecăruia dintre noi. Şi, tocmai de aceea un trecut viu, ce se concentrează într-un przent problematic, ale cărui decizii ne deschid viitorul.

De ce să scriem despre lucrurile care dor

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Gunoiul cotidian (08.08.2020) în orașul magnificului Ilie Bolojan

Această galerie conține 22 de fotografii.

Galerie | Lasă un comentariu

Urbanistice (28)

Publicat în Uncategorized | 1 comentariu

Gunoiul cotidian (29.07.2020) în orașul magnificului Ilie Bolojan

Imagine | Publicat pe de | Lasă un comentariu

În sfera tăcerii (26.07.2020)

În sfera tăcerii: Richard Wurmbrand în dosarele Securității, ed. îngrijită de Maria Hulber, Editura Ratio et Revelatio, Oradea, 2018, 478 p.

45 lei – Ratio et Revelatio
49 lei – Casa literelor
65 lei – RVE Oradea

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Cristian Culiciu: Cum au luat ființă cartierele „românești”, schimbând configurația etnică a orașului

„În anii interbelici, suprafaţa construibilă a Oradiei a crescut cu 200 de hectare. Noile cartiere au generat un spor de populaţie, datorat imigrării multor familii româneşti din judeţ. Chiar dacă nu a existat o dezvoltare economică notabilă, e de remarcat că în zece ani, până în 1930, oraşul a adăugat 20.000 de locuitori, proporţia etnicilor români crescând la 26%.”

http://www.ebihoreanul.ro/stiri/oradea-in-crestere-cum-au-luat-fiinta-cartierele-romanesti-schimband-configuratia-etnica-a-orasului-157818.html

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Oameni Liberi din Oradea și Bihor: ORADEA ORĂDENILOR

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu