GUNOI – 16 ianuarie 2019

Reclame
Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Magnificul Ilie Bolojan

– Magnificul Ilie Bolojan ar trebui sa-si aminteasca, cel putin de 3 ori pe zi, ca orasul Oradea e constituit din oameni, nu din cladiri. (14.01.2019)

– Arhitectura apartine culturii, nu civilizatiei. (Alvar Aalto) (15.01.2019)

– Anunturile din 2019 pe site-ul primariei Oradea sint despre proiecte, strazi, strandul Iosia, spitalul clinic municipal, impozite, deszapezire, sirene de alarmare publica.

Nimic despre vreo activitate culturala.

NImic despre Ziua Culturii Nationale. (15.11.2019)

– Dedicatie pentru magnificul Ilie Bolojan, de Ziua Culturii Naționale:

„Un oras este pus pe harta de evenimentele lui culturale.” (Cristian Mungiu) (15.01.2019)

– Magnificul Ilie Bolojan ar trebui sa-si aduca aminte, zilnic, ca tezaurul unui oras nu este, in primul rind, financiar, ci uman.

Orice primar ar trebui sa atraga fonduri umane din urbea pe care o conduce. (15.01.2019)

– Primaria Oradea ar fi putut sustine financiar o librarie cu carti de cultura politica si cultura civica. (15.01.2019)

– Despre nominalizarea magnificului Ilie Bolojan, prim viceprimarul Oradiei, la titlul de Omul Anului 2018 (PressOne)

Pina si numai faptul ca Ilie Bolojan are voturi cit TOTI ceilalti 9 nominalizati la un loc indica ca nominalizarea lui a fost o gafa.

Ilie Bolojan e varianta comoda, inexacta si stravezie pentru dorinta noastra de… civilitate si performanta. (06.01.2019)

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

POZE – Contemporaneitatea lui Eminescu (15.01.2019)

Această galerie conține 10 fotografii.

Galerie | Lasă un comentariu

GUNOI – 15 ianuarie 2019

Această galerie conține 17 fotografii.

Galerie | Lasă un comentariu

Ziua Culturii Naționale 2019 – Contemporaneitatea lui Eminescu

http://www.facebook.com/events/277199719556102

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

În numele adevărului – Scrisoare deschisă către magnificul Ilie Bolojan, prim viceprimarul Oradiei

Domnule Ilie Bolojan,

Scriu această scrisoare din reflexul, dobîndit, de a percepe realitatea în parametrii lucidității și de a rămîne loial adevărului. Am 51 de ani și locuiesc în Oradea de peste 23 de ani.

Subliniez, încă de la început, că nu sînt înregimentat politic, civic, cultural, financiar, religios sau în alt fel.

Mă ocup ÎN FIECARE ZI, de mai mulți ani, cu o cantitate foarte mare de informații din diverse domenii (religios, cultural, politic, civic etc.). Sînt de peste 15 ani pe Internet, în regim de voluntariar. Sînt blogger de cursă lungă (11 ani, 100 de bloguri de informaţie).

În ultimii doi ani, Oradea a dobîndit un renume peste cuviință. La fel, magnificul Ilie Bolojan – din punctul meu de vedere, Oradea are trei viceprimari – a cîștigat o notorietate care îl plasează, nelegitim, în fruntea topului „Omul anului 2018”, propus de PressOne, considerată de Cătălin Tolontan publicația anului în 2018.

http://pressone.ro/votati-omul-anului-2018-in-romania

La prima vedere, a treia ediție este o reușită, avînd în vedere numărul votanților, aproape 28.000, față de peste 11.000 în 2017, respectiv peste 6.000 în 2016.

Cu siguranță, publicația PressOne merită felicitări pentru o astfel de inițiativă. Dar la a treia ediție trebuie să avem mai mari așteptări de la această publicație decît să-l fi dibuit pe magnificul Ilie Bolojan ca un fel de semiMesia al României, sau cel puțin al Vestului.

De fapt, în momentul acesta extrem de grav pentru democrația firavă a patriei noastre, numele Ilie Bolojan e varianta comodă, inexactă și străvezie pentru dorința noastră de… civilitate si performanță (europeană).

Dar, în același timp, în acest moment extrem de grav al democrației românești infantile, mișcarea civică din țară (și diaspora) e în cel mai bun moment al ei.

În 2017 și 2018, Simona Halep și Maratonul Civic REZIST au reprezentat onoarea noastră între națiuni.

Simona Halep apare în lista nominalizărilor 2017 și 2018.

Dar în lista nominalizărilor 2018 nu apare, din spectrul civic, decît Vă Vedem din Sibiu.

Nu apare vreun nume din cele sonore ale Maratonului Civic REZIST – Mălin Bot (cu apariții memorabile în 2018), Cristian-Mihai Dide (cel mai amendat protestatar), Marian Radună (pilon important al rezistenței din capitală), Florin Bădiță, fondatorul „Corupţia ucide”, desemnat „Personalitatea europeană a anului” la Premiile European Leadership 2018.

Nici Mihai Şora, care a primit Premiul Cetăţeanului European 2018, nu se află pe lista nominalizărilor 2018.

Ce interesant, nu?… Ăștia care au fost premiați la nivel european nu sînt luați în seamă de PressOne.

Chiar dacă nu ar fi fost premiați DEJA, astfel de cetățeni cu conștiința civică trează ar fi trebuit să se afle pe lista nominalizărilor 2018.

Grupul pentru Dialog Social a acordat Premiul GDS pe 2017 mișcării civice REZIST:

„Grupul pentru Dialog Social acordă Premiul GDS pe 2017 unui personaj colectiv: mişcarea civică #REZIST, prin reprezentanţii săi din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Sibiu, Timişoara etc. GDS omagiază astfel sutele de mii de cetăţeni ai României care, de-a lungul anului 2017, au demonstrat un spirit civic ieşit din comun, manifestând paşnic pentru menţinerea Statului de drept şi a independenţei Justiţiei în ţara noastră, pentru ca lupta împotriva corupţiei să nu devină o vorbă goală. Au făcut-o cu determinare, creativitate şi adesea cu umor. Au făcut-o în pofida gerului şi a ploii, în pofida ameninţărilor, manipulărilor şi ofenselor proferate la adresa lor. Au făcut-o pentru principii morale şi valori civice. Au făcut-o eroic pentru a demonstra că “puterea celor fără de putere” nu este o expresie paradoxală, ci o realitate socială.”

Ceremonia a avut loc în 9 martie 2018. E o dată veche ca să o țină minte PressOne?…

Nici Gabriel Liiceanu nu apare în lista nominalizărilor 2017 și 2018. Da, acel Gabriel Liiceanu din comitetul de inițiativă al campaniei „Fără penali în funcții publice”, cea mai importantă acțiune a cetățenilor români în 2018.

Ca să nu părăsim, comozi, palierul civic, să mai adăugăm un nume: Ramona, Ursu, care a scris două cărți despre Maratonul Civic REZIST – Noaptea, ca hoții! și Vă vedem!

În comparație cu acești EROI, în acest moment grav al patriei noastre, lista nominalizărilor 2018 e penibilă. Rușine, PressOne!

Un nume, din domeniul social, care poate fi menţionat pe orice astfel de listă de nominalizări pentru Omul Anului 2018, este cel al lui Viorel Pașca, care conduce Imperiul Bunătății și Omeniei de la Dumbrava, jud. Bihor.

În 2015 – cînd, la Dumbrava (şi Tinca și Râpa), în 9 ani, fuseseră găzduiți 700 de oameni ai străzii, dintre care 250 au murit (și cineva a trebuit să îi îngroape, nu?), iar unii au plecat după ce s-au făcut mai bine – Viorel Pașca a fost unul dintre cele 10 nominalizări, la categoria Social, pentru Premiile Foreign Policy România.

Păi în 2018 au mai fost cumpărate încă 3 case, numărul oamenilor ai străzii care au găsit adăpost permanent la Dumbrava crescînd de la circa 250 de persoane la începutul anului 2018 la 350 de persoane la sfîrşitul anului.

Aşa cum Grupul de Dialog Social a premiat mişcarea civică REZIST omagiind astfel „sutele de mii de cetăţeni ai României care, de-a lungul anului 2017, au demonstrat un spirit civic ieşit din comun”, în mod similar, Viorel Paşca nu ar trebui propus pentru a fi premiat ŞI pentru a omagia astfel MIILE de oameni care susţin financiar şi în alte moduri Imperiul Bunătăţii şi Omeniei de la Dumbrava?

Deși lista PressOne are nominalizări de echipe, nu face acest lucru în cazul lui Ilie Bolojan.

Era mult mai potrivit să fie nominzalizată, alături de Ilie Bolojan, Primăria Oradea (la fel cum mișcarea Vă Vedem din Sibiu e nominalizată, nu Radu Vancu, care e invitat peste tot ca reprezentant al ei).

Sau, mai specific, să fie nominalizată echipa formată din 18 specialiști care lucrează strict pentru atragerea de fonduri europene, respectiv ACEA persoană care coordonează grupul de 18 specialiști.

Faptul că

Faptul că Ilie Bolojan are voturi cît TOȚI ceilalți 9 nominalizați la un loc indica că nominalizarea lui a fost o gafă.

Mă întreb ce sentiment are magnificul Ilie Bolojan cînd vede că are 56% dintre voturi, iar Andrei Pleșu, pe ultimul loc (sic!), are 1%.

Situațiunea îmi aduce aminte de ce s-a întîmplat în 2008 la Oradea: La categoria “Acte de curaj şi devotament în slujba comunităţii” – a V-a ediţie a Premiilor de Excelenţă Oradea – a fost un singur nominalizat: Ardelean Robert, care a salvat doi copii de la înec. Voturile publicului au contat în proporţie de 30% (spre deosebire de anul trecut, cei care doreau să-şi exprime votul au trebuit să se prezinte personal la Primărie). Tînărului orădean i s-a conferit Premiul de Excelenţă chiar dacă nici un concetăţean nu l-a susţinut cu vreun vot. (Ziarul Primăriei Oradea, Nr. 50, 8 februarie 2008)

Acum, în 2019, ar trebui să i se confere de PressOne titlul de Omul Anului 2018 bătrînului Mihai Șora, chiar dacă nu are nici un vot. Căci nu e pe lista nominalizaților…

Și a fost, zilele trecute, și la protestul de lîngă Ateneu… În timp ce infractori naționali își dădeau aere la întîlnirea internațională…

În numele adevărului, să stăm cu ochii deschiși!

În numele adevărului, să ne cinstim mai întîi EROII, apoi pe cei care au performanțe administrative sau sportive.

În numele adevărului, să ne informăm, măi PressOne, înainte de a face, superficial, listă de nominalizări.

În numele adevărului, magnificul Ilie Bolojan ar trebui să solicite să se renunțe la nominalizarea lui pentru titlul de Omul Anului 2018 (votul se încheie la sfîrșitul acestei zile).

Nominalizarea lui Ilie Bolojan (nu și a Primăriei Oradea sau a corpului de experți care obțin imensele fonduri europene pentru Oradea) nu este singura gafă cu care ne întîlnim în spațiul public la începutul anului 2019 (primarul Emil Boc de ce nu a fost nominalizat de PressOne nici anul trecut, nici anul ăsta?).

Ne lovește și eticheta de oraș european care i se dă, așa, fără prea multe ifose, urbei bihorene în care magnificul Ilie Bolojan își exercită talentele administrative.

Sînt cel puțin trei aspecte care trebuie luate în considerare în legătură cu Oradea, atunci cînd ne imaginăm că ar putea fi evaluat ca fiind oraș european. Ce, România nu e țară europeană?… :))))

Primul aspect are de a face cu existența gunoiului ca realitate cotidiană în orașul Oradea.

Cu ocazia Centenarului, am lansat colecția de imagini:

La centenar. 100 de fotografii cu gunoiul urban orădean din epoca magnificului Ilie Bolojan (1) – 2018

Primul grupaj de 10 fotografii (2018) a fost postat în 28 noiembrie 2018 (Votul pentru Omul Anului 2018 a fost lansat o lună mai tîrziu, în 31 decembrie 2018).

În prima zi a anului 2019 am postat un grupaj cu 74 de fotografii din acea primă zi a anului:

GUNOI – 1 ianuarie 2019

A doua chestiune are de a face cu accesibilizarea pentru persoanele cu dizabilități.

Doar 31% dintre instrumentele de accesibilizare au fost implementate de instituțiile publice din Oradea (56% în Zalău și Sibiu).

http://ultima-ora.ro/studiu-privind-accesul-persoanelor-cu-dizabilitati-in-institutiile-publice

Iată ce menționează Cosmin Liciniu Jurcan, de 12 ani consultant independent, la Parlament și Guvern, pentru integrarea persoanelor cu dizabilități (însuși Cosmin Liciniu Jurcan ar putea fi nominalizat pentru Omul Anului 2018):

A treia chestiune deranjantă: uneori, în centrul Oradiei nu e lumină (la statutia lui Mihai Viteazul) sau funcționează doar o parte din becuri.

Ba chiar și la Primărie, pe scara principală (19 decembrie 2018):

Problema orașelor europene, din Est sau Vest, are de a face cu relaționarea structurilor politic-administrative cu corpul cetățenesc care a furnizat voturi pentru cei care compun acele structuri.

După cum Klaus Iohannis este președintele României, dar nu al românilor, la fel magnificul Ilie Bolojan este primarul Oradiei, dar nu al orădenilor.

La fel cum pentru o droaie de pastori baptiști și penticostali din Oradea și din alte orașe mari bisericile sînt mai degrabă MACROPROIECTE decît organisme, și pentru Ilie Bolojan orașul nostru este perceput prin filtrul macroproiectelor, nu un organism vivace, care are nevoie de structurile administrative pentru a înflori ca organism urban, nu ca instituție condusă fie și de către un magnific.

Concluzionînd, fără a menționa alte aspecte, mai mult sau mai puțin importante (precum mașina primarului parcată pe trecerea de pietoni, în văzul tuturor sau nemernica alianță USL), magnificul Ilie Bolojan, prim viceprimar al urbei orădene, așa cum se gîndește la viitorul administrativ al orașului pe care îl conduce (nu de puțini ani), tot așa ar trebui să se gîndească (MAI MULT) la cum ar putea să se dezvolte orașul acesta albit în centru, dar cenușiu în multe alte locuri.

Nu e ușor să iei pulsul unui orașul. Asta însă nu o face primarul. Nici viceprimarii. Un oraș e mai mult decît o organizare urbană a unor obiective administrative și turistice.

Orice persoană care ajunge în funcții publice (de la director de școală la președintele țării) administrează un anumit grad de putere și are anumiți ‘ochelari’ instituţionali prin care vede ‘realitatea’.

Ochelarii lui Mihai Şora din seara protestului la Ateneu sînt mai importanţi decît ochelarii oricui primar sau ministru. Dintr-un motiv evident: surprinde REALITATEA.

Nu doar că magnificul Ilie Bolojan și-a pus ‘ochelarii’ pentru încă un an de proiecte (cu banii altora, rezultați din politica altora, cei cu adevărat europeni), dar tot mai mulți români și-au pus ‘ochelari’ mult prea coloraţi pentru a vedea un primar care încă nu a trecut de stadiul de viceprimar.

Dar ăsta e un alt subiect, despre care m-aş bucura să nu trebuiască să scriu eu, ci alții.

Am menţionat suficiente nume ale unor persoane relativ cunoscute din care să-mi aleg cine să fie Omul Anului 2018. Magnificul Ilie Bolojan nu se numără printre ei.

Cui am dat votul pe PressOne?

Desigur, mișcării civice Vă Vădem din Sibiu, unde Gladiatorii Tăcerii rezistă și sînt un simbol al speranței pentru întreaga țară, în contrast cu magnificul Ilie Bolojan, degrabă vărsătoriu de proiecte…

Nu (doar) podurile leagă, ci cuvintele sau tăcerile semnificative ale unor oameni-simbol.

Sîntem în mijlocul unui ‘război civil’ de uzură, în care noi avem jucăriile noastre, iar magnificul Ilie Bolojan are jucăriile lui.

Jucăriile lui contează, dar nu mai mult decît ale noastre.

Am fi mai săraci fără magnificul Ilie Bolojan, dar aproape în curul gol fără jucăriile NOASTRE.

Administrația (orășenească sau județeană), deși e o realitate cotidiană, e o realitate de ordin secund.

Să nu uităm ce zicea scoțianul (politician) Andrew Fletcher în secolul al XVIII-lea:

„Lăsaţi-mă să scriu cîntecele unui popor şi nu-mi pasă cine-i scrie legile.”

Podurile magnificului Ilie Bolojan nu contează, în cele din urmă, decît dacă se scriu cîntece despre ele.

Alin Cristea

https://oradeaculturala.wordpress.com/alin-cristea

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Mircea Morariu: Mișcarea #rezist a fost, fără doar și poate, marea surpriză a anului 2017

Oradea Culturala

„Din momentul în care coaliția PSD-ALDE a încercat, la adăpostul nopții, să dea hoțește Ordonanța 13, putem vorbi de o semnificativă revenire la viață a societății civile. A opoziției exercitată de aceasta la adresa nemerniciilor majorității parlamentare, a fărădelegilor guvernanților. Mișcarea #rezist, dincolo de variabilele și scăderile de intensitate ale acțiunilor sale, preponderent formată din tineri care nu au cunoscut și nici nu vor să se repete mizeriile, atrocitățile din perioada totalitară, a fost, fără doar și poate, marea surpriză a anului 2017. De aici ura, disprețul cu care este tratată de guvernanți, de așa-zisii vectori de imagine ai PSD și ALDE, de inși josnici de teapa unui Dragnea, Tăriceanu, Pleșoianu, Nicolicea, Cătăniciu,Iordache, Șerban Nicolae și alții asemenea lor, de presa arondată puterii, de cotidianul Evenimentul zilei al penalului Andronic Dan, de televiziuni fetide precum Antena 3 sau România 9, de urât mirositoarea România 9 de la TVR 1, socotită…

Vezi articolul original 13 cuvinte mai mult

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu