„Jurnalul fericirii este o lungă confesiune în „tainele libertăţii” interioare, după cum confesiunile augustiniene sînt jurnalul (fericit al) formării şi autoformării reperelor tainice ale credinţei. În legătură cu literatura augustiniană din Confesiuni, e greu de decelat între frumuseţea şi captivanţa literarităţii, pe de o parte, şi profunzimea adevărului rostit, pe de alta. Mărturisirile sale nu sînt doar un fascinant teren de manifestare a literarităţii şi frumosului estetic, ci sînt, mai ales, o experienţă interioară trăită la limită. Frumosului spunerii augustiniene i se asociază în mod direct pasiunea sondării adevărului. Frumuseţea literaturii augustiniene este şi o frumuseţe a adevărului asumat integral. Amîndoi au apropiat sfinţenia de datele culturale ale umanului, de căderile care ne pot înălţa.”
http://www.contributors.ro/cultura/steinhardt-–-un-apologet-bonom-al-culturii-si-credintei
Oradea Culturala 