Alin Cristea: Replică articolului lui Andrei Șandor, intitulat „Cum a fost semi-pervertit Marșul pentru Viață de la Oradea”

Andrei Şandor a afişat pe BihorStiri.ro articolul:

Cum a fost semi-pervertit Marșul pentru Viață de la Oradea

Din nefericire, Andrei Şandor perverteşte de-a binelea gestul meu public și declarațiile pe care le-am dat apoi jurnaliștilor prezenți. Dacă am observat corect, Andrei Șandor m-a și înregistrat, deci are la dispoziție declarațiile mele.

Articolul lui Andrei Șandor nu reflectă corect gestul meu, nici spiritul în care l-am făcut.

Iată precizările mele:

1.

Expresia „Alin Cristea, cel care, în urmă cu patru ani a inițiat Marșul pentru Viață în Oradea” este cu totul nefericită.

Nu eu am iniţiat Marşul pentru Viaţă în Oradea și nu am afirmat NICIODATĂ aşa ceva.

Ceea ce am spus eu azi în fața jurnaliștilor a fost că sînt în grupul de organizare al Marșului pentru Viață Oradea încă de la inițierea primei ediții, acum 4 ani.

Marșul pentru Viață a fost inițiat de Alina Galea (Biserica Viață Nouă) și Mihaela Vișan (Centrul PULS), împreună cu alte persoane, reprezentînd diverse instituții (religioase).

Eu am fost contactat pentru a mediatiza evenimentul pe Internet.

2.

În comentariile mele în fața jurnaliștilor nu m-am referit la episcopii pe care îi menționează Andrei Șandor.

Nu am de făcut nici un reproș nici unuia dintre episcopii și pastorii care au participat la eveniment. Consider prezența lor un vector benefic pentru un astfel de eveniment public.

Reproșul meu a fost la adresa doamnei Miorița Săteanu, pe care, însă, Andrei Șandor nu o menționează.

În schimb, o menționează pe Florica Cherecheș într-un stil… tabloid.

3.

Prin articolul său, Andrei Șandor face exact lucrul pe care eu l-am incriminat: SIMULACRUL.

La un moment dat, am întrebat-o pe Miorița Săteanu dacă mai facem MARȘUL. DA!, mi s-a răspuns. Păi, am zis, oamenii au început să plece…

Apoi m-am adresat cu voce tare celor prezenți, susținînd că nu ne-am adunat ca să ne cîntăm unii altora sau să ne ținem discursuri unii altora, scopul evenimentului fiind de fapt MARȘUL.

În repetate rînduri, Miorița Săteanu a intervenit în programul pe care ni l-a comunicat joi, la conferința de presă de la Primărie – unde organizatorii eram vreo 9, iar jurnaliștii… 2!

Am afișat programul pe blogul evenimentului:

https://marsuloradea.wordpress.com/2015/03/20/marsul-pentru-viata-2015-oradea-program

4.

Intervenția mea publică de azi are de a face cu un grup de parametri care caracterizează un eveniment complex precum cel de azi, parametri de care Andrei Șandor nu pare a fi conștient. Jurnalistul și-a scris articolul, dar e un simulacru, întrucît nu reflectă… REALITATEA.

Pentru cîteva momente, Alin Cristea a devenit centru (polemic) al evenimentului, am stat la discuții cu jurnaliștii, dar Andrei Șandor a ratat articolul.

Într-adevăr, evenimentul a fost semi-pervertit, dar nu cu intenții rele. Gestul meu public ar putea stopa, măcar pentru un an sau doi, alunecarea spre SIMULACRU a evenimentului. Asta depinde de organizatori. NU DE JURNALIȘTI!

În schimb, nu sînt convins de bunele intenții ale autorului articolului.

Nu am atras atenția în primul rînd că ar fi „abundență de momente artistice”, ci am readus în atenţie scopul evenimentului: MARŞUL.

Nu am folosit expresia… Cenaclul „Flacăra Domnului”.

Poate că am folosit expresia „Cîntarea României”, amintindu-mi cum fiecare grup își făcea numărul (uneori la temperaturi scăzute) și pleca după aceea.

În cazul evenimentului de azi, FINALUL era cel mai important.

5.

Nu-mi amintesc cînd a venit Andrei Șandor la eveniment, probabil a ratat un moment important pentru actul jurnalistic:

23

Ar fi trebuit ca un jurnalist orădean, nu unul timişorean, să prindă momentul ridicol: maşina directorului Casei de cultură (din cîte am înțeles) taman între platformă și public.

DE ACEEA evenimentul a început cu întîrziere, a trebuit să vină (de acasă?) să o mute, dar tipul acesta de REALITATE nu se regăsește în articolul pervertit al lui Andrei Șandor.

6.

În articolul pervertit al lui Andrei Şandor nu se găseşte nici vreo informaţie despre eforturile grupului de organizatori. Anul acesta probabil că s-au făcut cele mai mari eforturi de pînă acum din partea din partea organizatorilor.

Să așteptăm un alt articol al lui Andrei Șandor, nepervertit, care să comunice cititorilor orădeni detalii despre activitatea organizatorilor?

În ceea ce mă privește, dacă anul trecut am reușit să avem 3 afișe în stațiile de tramvai, anul acesta au fost 8.

De asemenea, toată săptămîna am acționat intens pe Facebook, cu diverse infomații, dar și imagini de la celelalte 3 ediții din Oradea ale evenimentului. Pe blogul evenimentului am afișat 12 postări, printre care invitații la Marș din partea unor români cunoscuți în anumite cercuri confesionale: Mihai Vătămănelu, Cristian Barbosu, Alina Galea.

Cineva trebuia să îi înregistreze, nu? 🙂

Cineva trebuia sa se ducă azi dimineață la gară după pachetul cu materiale gratuite trimise de organizatorii de la București.

Cineva a trebuit să vorbească cu ei, nu?

Cineva a trebuit să umfle baloane…

Etc.

Andrei Șandor vede doar ce se vede… Păi așa poate vedea oricine… 🙂

Jurnalistul nu trebuie să SIMTĂ pulsul unor evenimente ALTFEL decît cetățenii urbei?

7.

Andrei Șandor observă că nu au fost prelați din partea partea Bisericii Ortodoxe.

Iată ce ușor putem semi-perverti însemnătatea unui eveniment public în comentariu politic-confesional.

Andrei Șandor nu remarcă însemnătatea faptului că diverse instituții (religioase), diferite ca mod de manifestare și prezență comunitară în Oradea, au reușit să organizeze 4 ediții ale Marșului!

Andrei Şandor nu e interesat de prezențe – în articolul său nu e menționat nici pastorul penticostal, nici pastorul baptist -, Andrei Șandor e interesat de… absențe.

Articolul lui Andrei Șandor nu conține referiri la Centrul Puls sau Biserica Viață Nouă (de tip penticostal), care au inițiat acum 2 ani discuțiile pentru Marșul pentru Viață în Oradea.

Grupajul de fotografii are aceleași lacune.

Andrei Șandor scrie despre copii doar atît: „copilașii care au fpst puși să cânte pe scările de la Casa de Cultură au fost foarte drăguți”. Nu menţionează vreo instituție, vreun nume de dirijor sau coordonator. Eforturile corururilor de copii nu merită menționate?

Andrei Șandor a văzut în mîinile mele lista cu momentele artistice și lista cu discursurile. M-a întrebat dacă sînt afișate undeva, i-am spus că sînt afișate pe blogul evenimentului: Marșul Oradea.

Articolul său însă e sărac în INFORMAȚIE și conține ABUNDENȚĂ de înflorituri jurnalistice. 🙂

8.

În spiritul adevărului, trebuie să luăm aminte și la următoarele REALITĂȚI:

Cine a asigurat sonorizarea? Vreo episcopie? NU!

Neoprotestanții!

Cine a vorbit cu cei de la București? Vreo episcopie? NU!

Cine a pus afișe în stațiile de tramvai?

Cine s-a dus după pachet la gară?

Cine a făcut pe Facebook albume cu fotografii de la expoziția de la Biblioteca Județeană?

Dacă au fost peste 200 de oameni, cîți greco-catolici și romano-catolici au fost la eveniment datorită faptului că au participat episcopii?

Aceeași oameni care au participat și cînd nu au fost episcopii.

Același lucru e valabil și în cazul neoprotestanților.

Cu alte cuvinte, problema Marşului e motivarea – cei care sînt lideri în diverse medii confesionale trebuie să-i convingă pe enoriași să vină la Marș!

Nu cîntecele şi nici discursurile pervertesc evenimentul, ci distragerea atenţei de la MARŞUL în sine!

Am auzit că la Biserica Emanuel a fost anunțat evenimentul și au fost îndemnați enoriașii să vină! Și ce dacă?

Păi dacă un astfel de eveniment ar fi organizat de Biserica Baptistă Emanuel sau de Biserica Penticostală Betel, cele două biserici neoprotestante mari din Oradea, atunci ar veni la marș, aproape sigur, mai mulți oameni.

Dar ceea ce a reușit să facă grupul de organizatori pînă acum a fost să folosească resurse din spații confesionale diferite. Să fim ÎMPREUNĂ la un eveniment public. Fără a ne pierde identitatea confesională sau aerele de secol 21.

Din punctul acesta de vedere, Marșul pentru Viață 2015 ORADEA nu este un eveniment… semi-pervertit.

Avînd în vedere SIMULACRUL în care a alunecat, Marșul de anul acesta din Oradea este un eșec.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s