Ioan F. Pop: Provocarea literară şi realismul ei ficţional

Nebunia literaturii (ca şi nebunia credinţei) se numără printre cele cîteva nebunii înălţătoare de care omul este capabil. Pentru a însemna ceva, pentru a se înscrie într-o coordonată axiologică literatura trebuie trăită în bună măsură ca nebunie, ca ne-normalitate eliberatoare. Ea este angajare existenţial-spirituală totală, nu doar expectoraţie fantasmagorică. Viaţa este transmutată în limbaj, limbajul fiind esenţa acestei vieţi (transmutate). În sens contrar, ne putem întreba odată cu R. Barthes: „Luxul limbajului face parte din bogăţiile excedentare, din cheltuielile inutile, din pierderea necondiţionată?” Este şi literatura doar „vînare de vînt”, iluzie şi deşertăciune? Autentica provocare a literaturii e viaţa ca text, literaritatea sa genezică. Viaţa cu adevărul, frumosul şi urîtul ei, cea care este resemantizată prin literaturizare. Viaţa re-definită prin simbolistica literară nu mai rămîne pur şi simplu viaţă. Ea devine viaţă înnobilată, parţial salvată din propria sa efemeritate.

http://www.contributors.ro/cultura/provocarea-literara-si-realismul-ei-fictional

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s